Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PESTE TOT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PESTE TOT.

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

... agentul său dela Petersburg, generalul Ghica, să facă o contra-propunere guvernului rusesc. România se declara gata a întinde și asupra Dobrogei, pentru tot timpul ocupării rusești, prevăzut și mărginit prin tractatul dela Berlin, convenția încheiată la începutul răsboiului pentru trecerea oștirilor rusești prin România, adică convenția dela 4 ...

 

Vasile Alecsandri - Doncilă

... Nici pe Donciu l-a uitat, Nouă ani ea l-a cătat, Nouă ani și jumătate L-a cătat tot ca pe-un frate. Zi și noapte l-a vegheat, Perne albe i-a mutat Când la cap, când la picioare ... Bugeac Și prin țară face jac. [2] Lângă sat el s-a oprit Sub un cort mare pâslit, Și-orice vrea tătarul cere Tot în silă și-n putere. De tot omul de pe-aici Zece galbeni venetici, Și de fiecare casă Câte-un miel și-o juncă grasă, Iar pe noaptea fiecare Cere câte-o ... mor, nu crede!" El în lapte se scălda, Cu busuioc se freca, Haine dalbe îmbrăca, Calul și-l încăleca, Și cât se vedea călare, Striga tot în gura mare: ,,Rămâi, soro, sănătoasă Ca o viorea frumoasă Într-un păhărel pe masă! Și tu, Șoime, ce nechezi Și de boala mea nu ... Asemenea românii, din partea lor, dădeau năvală în Bugeac și-și răzbunau cu foc și cu moarte. În balada lui Doncilă, tătarul Crâm Hogea cere tot în silă și în putere, el ridică haraci de ...

 

Ion Luca Caragiale - Luna de miere

... damă, care șoptesc foarte încet; cât de încet însă, și cu toată uruitura ritmată a roatelor, care sfârâie acum cu o viteză onorabilă, tot prind din șoaptele tinerei perechi câteva cuvinte: — Dracul l-a mai adus și p-asta! zice dama. — Taci! zice domnul; să ... banchetă din față-mi; eu mă culc pe jumătatea mea de banchetă în sens invers cu domnul care sforăie cu putere. Am închis ochii, sincer; tot nu-i destulă lumină; cu ochii-nchiși, o să aud mai bine... — Ah! suspină doamna, ah! Mișule, încă o zi! încă douăzeci și patru ... se sărută... Aud bine... Se sărută: o dată lung; apoi, de mai multe ori pe rând, scurt și des și tare... — Ați-nnebunit de tot! mormăie cocoana. — Ci, dormi odată, mamițo! — Nu e vorba de mine; mai e și om străin... Eu horcăi. — Dă-l dracului de ... porcii?... Mișule! dragă Mișule! Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: — Off!... Mișule!... Mamițo!... mamițo! — Ei! ce e, soro? ce mai poftești? — Tot nu dormi? — Mi-e cald! nu pot să dorm... — Atunci, du-te puțin p-afară. Cocoana se scoală și trece-n coridor... Și ...

 

Ion Luca Caragiale - Lună de miere

... damă, cari șoptesc foarte încet; cât de încet însă, și cu toată uruitura ritmată a roatelor, cari sfârâie acum cu o viteză onorabilă, tot prind din șoaptele tinerei perechi câteva cuvinte: — Dracul l-a mai adus și p-ăsta! zice dama. — Taci! zice domnul; să ... banchetă din față-mi; eu mă culc pe jumătatea mea de banchetă în sens invers cu domnul care sforăie cu putere. Am închis ochii, sincer; tot nu-i destulă lumină: cu ochii-nchiși, o să aud mai bine... — Ah! suspină doamna, ah! Mișule, încă o zi! încă douăzeci și patru ... se sărută... Aud bine... Se sărută: o dată lung, apoi, de mai multe ori pe rând, scurt și des și tare... — Ați-nnebunit de tot! mormăie cocoana. — Ci, dormi odată, mamițo! — Nu e vorba de mine; mai e și om străin... Eu horcăi. — Dă-l dracului de ... porcii?... Mișule! dragă Mișule! Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: — Off!... Mișule!... Mamițo!... mamițo!... — Ei! ce e, soro? ce mai poftești? — Tot nu dormi? — Mi-e cald! nu pot să dorm... — Atunci, du-te puțin p-afară. Cocoana se scoală și trece-n coridor... Și ...

 

Ion Luca Caragiale - În Nirvana

... și posomorît, vorbea foarte puțin și contradicția îl irita. În zadar l-am rugat să-mi mai arate vreo poezie sau să mi-o citească tot pe aceea care o cunoșteam. A plecat să se culce devreme, și dimineața, la amiazi cînd m-am dus la el, l-am ... žIdeal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este...â€� Eminescu își ținea făgăduiala: copilul creștea om mare. Mai în urmă, l-am întîlnit tot aici pe Eminescu, cu un frate al lui, ofițer. Plecau amîndoi în străinătate — el la Viena, celălalt la Berlin. Militarul era frate mai mare ... s-a mai închis în odaie să se culce și să mai facă ce făcea mai-nainte Luceafărul. A pornit înainte, tot înainte, pînă ce a căzut sub loviturile vrăjmașului pe care-l purta în sînu-i încă din sînul maicii sale. Copil al unei ... germenul distrugerii finale a rasei — geniul cu nebunia. Lupta a fost groaznică. Încercarea, drumul către Nirvana, a fost tot așa de dureroasă cît și de strălucită. În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligență; cel mai mîhnit suflet, în trupul cel mai trudit ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

... o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel ... munților și în adâncul văilor, în orașe și în sate, în palaturi și în bordeie, pretutindene numele său se pomenește cu mândrie și recunoștință de tot acela ce se zice român. Locuitorul ce nu știe rugăciunea duminicii, îți va spune toate isprăvile sale; și, ce este mai mult, va atribui lui ...

 

Nicolae Filimon - Rașela și Ristori

... a nu mai arunca inele de briliant în sînul mării, ci să le dea primelor done tragice. Ce va fi făcut acolo, nu știu, tot ceea ce știu însă și mă interesează a ști este că ea plecă din Viena și luă cu dînsa și beneficiul săracilor noștri ... să vă puie pe scena infernul, purgatoriul și paradisul lui Dante; ea vă aduce suspine și lacrime, amor, ură și desperare, în fine, durerea și tot ce poate mișca inima. Cine o cunoaște? Aceia ce cunosc bine inima omenească în delițiul, bucuria și amărăciunile ei, aceia cari cunosc adevărul în sublimitatea ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

... domnii judecători își frecară mâinile cu mulțumire și mă întemnițară cu convingerea naivă că și-au salvat patria! Domnule conte! Veți găsi negreșit că am tot dreptul să protestez în contra unui asemenea act arbitrar al autorităților subalterne din Dej, care, după ce au pus mâna pe mine, și-au apropiat ...

 

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)

... în țară, Russo locui vreo doi ani la o moșie părintească din munți, și acolo, trăind în frăție cu natura, el se îndrăgi mult de tot ce purta sigiliul naționalității: obiceiuri, costumuri, dansuri și mai cu seamă legende și poezii poporale. Chiar de pe atuncea, adică la 1839, el începu să ... își frecară mâinile cu mulțumire și mă întemnițară cu convingerea cel puțin naivă că și-au salvat patria! Domnule conte! veți găsi, negreșit, că am tot dreptul să protestez în contra unui asemenea act arbitrar al autorităților subalterne din Dej, care, după ce au pus mâna pe mine, și-au apropiat ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon

... m-am dus la dracul praznic... Nu-i așa, Afrodito? DESPA: O fi, dacă ți-a fi fost scris. NĂUCESCU: Tronc! (În parte.) Tot din Scriptură grăiește Cioacla. (Se produce o mișcare pe scenă. Publicul din fund se apropie de naselă și dă semne de nerăbdare.) HAZLIU: Ei! Domnule ... multe au ambiție ca să-i samene... Câte am pățit eu! prin câte am trecut de când ne cunoaștem și, slavă Domnului! iată-mă-s tot grasă și frumoasă... (Se păunește.) Dar mi-ți zice, poate, că balonu-i altă gâscă... mi-ți pomeni de trăsnete, de fulgere, de pericole etcetera ... văzut Parisul și Viena, dacă ai face parte din lumea cea mare, din hailaiful Bucureștilor, ai ști că sexul nostru, fie cât de gras, e tot gracios și ușurel. Așa spunea Alkibiad, palicarul din vremea grecilor vechi, după cum ne-a încredințat mosiu Șarlă, profesorul lui Guliță... dar fiindcă ... zice soțul d-tale când a afla?... CHIRIȚA: Zică ce-a vrea; am otărât să mai văd și alte lumi, nu tot asta de la noi, și m-oi ascensiunearisi chiar de-a fi să-ți cad pe cap din naltul cerului. NĂUCESCU: Ferească Pronia ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și ... » o cărticică despre limba albanesă. Blau se încĂ©rcă a descifra prin AlbanesÄ­ inscripțiunile lykice din Asia-mică, pe când Moratti recurge tot la dînșiÄ­ pentru inscripțiunile cele mesapice din Italia. Girolamo de Rada, Albanes el-însușÄ­, nu se lasă câtușÄ­ do puțin maÄ­ jos, asigurându-ne că ... la RomânÄ­ și la AlbanesÄ­, ba încă în aceleași condițiunÄ­ secundare. La AlbanesÄ­ în dialectul toskic fenomenul e general, în dialectul gheghic e maÄ­ parțial; tot așĂ  la RomânÄ­ în dialectul istriano-român e general, e maÄ­ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca ... r din n e maÄ­ des în graiul vechiÅ­, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ­ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ­ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de ...

 

   Următoarele >>>